În urma raportului Națiunilor Unite privind climă, preocupările de mediu sunt în centrul atenției internaționale, deoarece timpul pare să se scurgă. Odată cu consecințele legate de schimbările climatice care devin din ce în ce mai vizibile, politicile internaționale, inclusiv Acordul de la Paris – efortul de combatere a schimbărilor climatice recunoscut la nivel internațional, care implică aproape 200 de țări să reducă emisiile – au devenit mai esențiale pentru campania împotriva crizei climatice care se agravează rapid. Recent, a fost lansată o altă inițiativă intitulată Tratatul pe bază de plante pentru a direcționa Acordul de la Paris către sectorul alimentar, având ca scop reducerea impactului uman asupra mediului prin restructurarea sistemelor alimentare globale.
„Ca însoțitor al Acordului UNFCCC/Paris, inițiativa Tratatul pe bază de plante este o campanie de bază menită să pună sistemele alimentare în prim-planul combaterii crizei climatice. Modelat după popularul Tratat privind combustibilii fosili, Tratatul pe bază de plante își propune să oprească degradarea pe scară largă a ecosistemelor critice cauzată de agricultura animală și să promoveze o trecere la diete mai sănătoase și durabile pe bază de plante”, se arată pe site-ul campaniei. „Îndemnăm oamenii de știință, indivizii, grupurile, întreprinderile și orașele să aprobe acest apel la acțiune și să exercite presiuni asupra guvernelor naționale pentru a negocia un tratat internațional pe bază de plante.”
Tratatul pe bază de plante propune schimbarea sistemelor alimentare internaționale, astfel încât țările de pe glob să poată reduce rapid emisiile excesive de carbon care dăunează planetei. Organizația vizează agricultura animală, invocând că industria este responsabilă pentru un nivel devastator al emisiilor de carbon și metan.Propunerea evidențiază daunele pe care le-a avut agricultura animală, cum ar fi degradarea terenurilor, poluarea apei și a aerului, pierderea biodiversității, defrișările, zona moartă a oceanelor și, în principal, emisiile de gaze cu efect de seră.
Campania își detaliază preocupările prin trei cerințe de bază: renunțare, redirecționare și restabilire. Prelungirea Acordului de la Paris oferă o explicație a modului în care schimbarea sectorului producției alimentare ar putea revitaliza mediul și ar putea inversa actuala criză climatică.
Renunțare, redirecționare, restaurare
Acest principiu se concentrează pe eliminarea problemei înainte de a putea face orice altceva. Organizația consideră că, pentru a face progrese, sectorul producției alimentare trebuie să înceteze orice utilizare a terenurilor pentru agricultura animală. Propunerea cere în esență desființarea agricultura animalelor pentru a permite o altă formă de producție alimentară să-i ia locul.
Cererea de redirecționare promovează instituirea unui sistem alimentar centrat pe plante.Acesta este pasul activ al reproiectării lanțului de aprovizionare cu alimente pentru a-și îmbunătăți sustenabilitatea la nivel național. Prin crearea unui sistem alimentar bazat pe plante, campania consideră că emisiile de carbon vor scădea rapid, iar impacturile negative asupra mediului ale agriculturii animale pot fi subminate. Acest principiu își propune să pună pe primul plan securitatea alimentară, foamea și sărăcia, explicând că alimentele pe bază de plante nu sunt doar mai durabile, ci și o metodă mai accesibilă de a oferi oamenilor alimente nutritive.
Cererea finală din partea organizației este să finanțeze și să sprijine inițiativele active de vindecare pentru a inversa daunele provocate de agricultura animală. Acest pilon își propune să cultive un mediu deteriorat, concentrându-se pe terenurile defrișate, oceanele poluate și nenumăratele ecosisteme perturbate. Planul se extinde, de asemenea, la nivel comunitar, susținând că guvernele trebuie să lucreze pentru a furniza alimente nutritive zonelor afectate de deșerturile alimentare, veniturile mici și alte nedreptăți.
Răspuns urgent la criza climatică
Tratatul pe bază de plante va acționa ca un răspuns direct la raportul IPCC al ONU, care a evidențiat importanța reducerii emisiilor de carbon și a ajuta la reîmpădurirea terenurilor. ONU a prezis că temperatura globală ar putea atinge 1,5 C cu un deceniu mai devreme, iar în prezent, nu există suficiente progrese pentru a preveni acest pericol.
„Acest raport arată clar că acum sunt necesare reduceri rapide, puternice și susținute ale gazelor cu efect de seră. Nu putem aștepta doi, cinci sau zece ani. Trebuie făcut acum”, a declarat Nicola Harris, directorul de comunicații al Tratatului pe bază de plante, ca răspuns la raportul IPCC al ONU din 2021. „Trebuie să ne transformăm urgent la un sistem alimentar bazat pe plante dacă vrem să reducem metanul la niveluri sigure și să încetinim încălzirea globală.”
Tratatul pe bază de plante va fi lansat pe 31 august în fața primăriilor a peste 50 de orașe din întreaga lume. Pentru mai multe informații despre ziua lansării, vezi aici.Liderii organizației se vor aduna pentru a promova cele trei cereri și, sperăm, vor inspira guvernele să regândească sistemele alimentare pentru a vindeca un mediu care se deteriora rapid.
„În timp ce dioxidul de carbon este gazul dominant, reduceri mai puternice ale metanului sunt critice. Tratatul pe bază de plante (împreună cu Tratatul de neproliferare a combustibililor fosili) oferă o cale logică către soluțiile necesare acum”, a spus coordonatorul campaniei pentru Tratatul pe bază de plante, Anita Krajnc.
20 de sportivi care au devenit vegani pentru a deveni mai puternici
Getty Images
1. Novak Djokovic: Campionul numărul unu la tenis din lume
Jucătorul de tenis numărul unu din lume, Novak Djokovic, a plecat din plante în urmă cu mai bine de doisprezece ani pentru a-și îmbunătăți performanța atletică și a câștiga mai multe meciuri. În interviurile recente, el a recunoscut faptul că a devenit vegan pentru că l-a ajutat să urce de pe locul al treilea în lume pe primul în lume, deoarece i-a ajutat să curățeze alergiile.Înainte de a-și schimba dieta, Djokovic căutase remedii pentru problemele de respirație care l-au costat meciurile și concentrarea, ceea ce l-a făcut să se chinuie în timpul celor mai intense meciuri. Alergiile obișnuiau să-l facă să simtă că nu poate respira și ar fi forțat să se retragă din meciurile competitive, așa cum a făcut în Australia. "Mâncatul de carne a fost greu pentru digestia mea și asta a necesitat multă energie esențială de care am nevoie pentru concentrare, pentru recuperare, pentru următoarea sesiune de antrenament și pentru următorul meci, >"2. Tia Blanco: surfer profesionist și ambasadorul dincolo de carne: 20 de sportivi care jură pe o dietă pe bază de plante pentru a crește performanța
Tia Blanco a câștigat aurul la International Surfing Association Open în 2015 și își atribuie succesul dietei sale vegane. Blanco relatează că o dietă vegană o ajută să rămână puternică și îi place să mănânce diferite forme de proteine vegane, cum ar fi nuci, semințe, fasole și leguminoase. Surferul profesionist a fost influențat de mama ei, care este vegetariană și a crescut într-o gospodărie veggie-forward, Blanco nu a mâncat niciodată carne în viața ei, ceea ce a făcut schimbarea pe bază de plante mult mai ușoară.Și vorbind despre ușurarea lucrurilor, Blanco are o pagină de gătit pe Instagram numită @tiasvegankitchen, unde împărtășește rețetele ei simple vegane preferate, astfel încât toți fanii ei să poată mânca ca sportivul lor profesionist vegan favorit. Pe lângă mâncărurile ei gătite de casă, Blanco a devenit recent ambasador al companiei vegane Beyond Meat și acum postează povești pe Instagram și momente importante ale rețetelor ei preferate de carne fără carne.3. Steph Davis: Alpinist profesionist de frunte mondial
"Steph Davis este vegan de 18 ani și spune că nu există nimic în viața mea care să nu fi devenit mai bun ca urmare, de la alpinism și atletism până la bunăstarea mentală și spirituală.>"Getty Images